nu vreau sa am nici o afacere cu iarna aceasta;
iubit-o, mi-e frica de frigul din noi,
mi-e frica de urma de sânge, năpasta
ce ne marchează ura în doi
port după mine vărsarea de sânge,
scutul- cuvinte ce l-am inventat,
războiesc cu tristețea, îmi vine a plânge
căci tot ce trăit-am a fost în păcat...
mi-amintesc de o vara fierbinte, vestala,
mi-amintesc ce culoare îmi avea iubirea,
și ma-ntreb pana când durerea carnala?
noianul de gânduri ce-mi brazd-amintirea...
miercuri, octombrie 07, 2009
Abonați-vă la:
Postări (Atom)